Introducere In Poetica Antropologica

├Än poezie avem limbajul ├«n ÔÇŁ├«ntreaga lui func╚ŤionalitateÔÇŁ (Co╚Öeriu 2013). Ceea ce poate fi considerat limbajul ├«n func╚Ťiile sale primare de c─âtre viziunile reduc╚Ťioniste, pe care integrali╚Ötii le combat, ╚Öi anume limbajul cotidian (al universului de discurs practic) sau limbajul ╚Ötiin╚Ťific, sunt considerate de Co╚Öeriu doar simple modalit─â╚Ťi ce decurg din, deci se abat de la, limbajul considerat ├«n integralitatea sa (├«n special din perspectiva func╚Ťiei sale esen╚Ťiale). ├Än schimb, ├«n literatur─â (pentru care se folose╚Öte termenul de ÔÇŁpoezieÔÇŁ in opera lui Coseriu) limbajul se manifest─â pe deplin ╚Öi ├«╚Öi actualizeaz─â func╚Ťia esen╚Ťial─â. Mai mult, ├«n poezie nu exist─â abateri de niciun fel. De multe ori ne-am lovit de ideea, foarte pregnant─â ├«n special ├«n interpretarea textelor ├«n ╚Öcoal─â, c─â autorul a spus ceva, dar a vrut s─â spun─â altceva; c─â s-a produs o substitu╚Ťie, deci o abatere inten╚Ťionat─â. ├Äns─â acest lucru ├«nseamn─â s─â impunem asupra textului o realitatea exterioar─â lui ╚Öi s─â ├«i atribuim elemente care ne apar╚Ťin nou─â ╚Öi nu lui, iar aceasta reprezint─â o ├«nc─âlcare a principiului autonomiei universului de discurs poetic.

A doua considera╚Ťie din cele f─âcute de Co╚Öeriu la care vrem s─â ne referim este c─â poezia e lipsit─â de dimensiunea alterit─â╚Ťii. Ea nu este orientat─â c─âtre un interlocutor ╚Öi nu se revendic─â de la alteritate pentru c─â nu apare ├«n lumea exterioar─â constr├óns─â de circumstan╚Ťele acesteia, ci ├«╚Öi revendic─â existen╚Ťa din interior, de la o necesitate inerent─â. Cum nu este inten╚Ťionat─â pentru un altul ╚Öi nu are obligativitatea de a fi ├«n╚Ťeleas─â, autorul ├«╚Öi asuma un subiect absolut ╚Öi universal care vrea s─â ├«╚Öi obiectiveze doar dimensiuni proprii. ├Än alte cuvinte, poezie nu exist─â nici pentru a fi recep╚Ťionat─â, nici pentru a fi ├«n╚Ťeleas─â de altcineva (Co╚Öeriu 2013).

Din aceste idei rezult─â, pe de o parte c─â, ├«n cazul textelor poetice, sunt irelevante cadrele extralingvistice ╚Öi ne vor interesa doar mecanismele interne prin care textul ├«╚Öi construie╚Öte sensul. Astfel, lingvistica textului din perspectiva sensului nu este at├ót de mult o lingvistic─â ├«n sensul tradi╚Ťional al termenului c├ót este demers filologic. Pe de alt─â parte, mai putem deduce c─â sensul nu este ceva ce poate fi ÔÇŁdescifratÔÇŁ confirm unui proces algoritmic universal valabil. Iar dac─â nu exist─â tehnici de redare a sensului, putem reformula concluzia ├«n constatarea co╚Öerian─â a faptului c─â nu exist─â tehnic─â de interpretare a unui text. Putem analiza ├«ns─â cum este construit sensul la fiecare text ├«n parte ╚Öi care sunt mecanismele si procedeele interne prin care aceasta se realizeaz─â.

├Än modelul de poetic─â antropologic─â c─âruia subscriem, dezvoltat ├«n volumul ÔÇŁTextualitatea Literar─â ╚śi Lingvistica Integral─â: O Abordare Func╚Ťional-Tipologic─â A Textelor Lirice Ale Lui Arghezi ╚śi ApollinaireÔÇŁ, Oana Boc pleac─â de la func╚Ťia esen╚Ťial─â a limbajului, a╚Öa cum este ea ├«n╚Ťeleas─â ├«n lingvistica integral─â ╚Öi cum am descris-o ╚Öi noi in articolele anterioare. Func╚Ťia esen╚Ťial─â a limbajului trebuie s─â ne ajute s─â ├«n╚Ťelegem aspectele esen╚Ťiale ale poeziei, deoarece o consider─âm pe aceasta din urm─â ca fiind art─â prin limbaj/cuv├ónt. Sub aceea╚Öi logic─â, este clar c─â o ├«n╚Ťelegere reduc╚Ťionist─â a limbajului risc─â s─â ne duc─â la o ├«n╚Ťelegere reduc╚Ťionist─â asupra ├«ns─â╚Öi literaturii, a╚Öa c─â se consider─â paradigma teoretic─â oferit─â de lingvistica integral─â co╚Öerian─â ╚Öi se accept─â func╚Ťia esen╚Ťial─â a limbajului ca fiind func╚Ťia semnificativ─â. ├Äntr-adev─âr, majoritatea argumentelor ce urmeaz─â se bazeaz─â, mai mult sau mai pu╚Ťin, pe ideea c─â exist─â o identitate ├«ntre limbaj ╚Öi poezie.

Aduc├óndu-ne aminte discu╚Ťia despre semnificatul semnului lingvistic la Sausuure, am stabilit c─â acesta reprezint─â o conceptualizare ╚Öi ├«nglobeaz─â o esen╚Ť─â, un mod de a fi ├«n realitate, iar Co╚Öeriu nuan╚Ťa c─â acest ÔÇŁmod de a fiÔÇŁ este o poten╚Ťialitate teoretic─â ╚Öi, deci, nu garanteaz─â ├«n niciun fel existen╚Ťa ├«n lumea extralingvistic─â a esen╚Ťei delimitate de semnificat. Implic├ónd doar o posibilitate de fiin╚Ťare cu ajutorul c─âreia se testeaz─â ulterior dac─â aceast─â fiin╚Ťare apare sau nu ├«n lumea material─â, limbajul este a╚Öadar anterior dihotomiilor existen╚Ť─â versus non-existen╚Ť─â ╚Öi adev─âr versus neadev─âr, iar aceasta reprezint─â unul din argumentele aduse pentru identitatea de esen╚Ť─â ├«ntre limbaj ╚Öi poezie. Poezie este la r├óndul ei anterioar─â distinc╚Ťiilor adev─âr/neadev─âr sau existen╚Ť─â/non-existen╚Ť─â pentru c─â ea nu vorbe╚Öte despre lumea material─â, exterioar─â ei, ci construie╚Öte o realitate (Boc 2007). Astfel, poezia, exact ca ╚Öi limbajul considerat din perspectiva func╚Ťiei sale esen╚Ťiale de crea╚Ťie de semnificate, reprezint─â, la fel, o activitatea creatoare cu poten╚Ťial infinit.

Diferen╚Ťe apar, totu╚Öi, ├«n special atunci c├ónd consider─âm dimensiunea alterit─â╚Ťii ├«n limbajul ca vorbire ├«n general ╚Öi dimensiunea alterit─â╚Ťii ├«n poezie. ├Än cazul limbajului avem de-a face cu un subiect relativ ce mereu recunoa╚Öte al╚Ťi subiec╚Ťi ╚Öi pentru care limbajul delimiteaz─â ╚Öi conceptualizeaz─â lumea extralingvistic─â, dar o ╚Öi obiectivizeaz─â, astfel ├«nc├ót semnificatele s─â poate fi folosite ╚Öi de c─âtre ceilal╚Ťi subiec╚Ťi. ├Än poezie, subiectul este absolut ╚Öi, tocmai din cauza aceasta, dimensiunea alterit─â╚Ťii se suspend─â. Subiectul creator de poezie este singur ╚Öi nu se afl─â ├«n rela╚Ťie cu al╚Ťi subiec╚Ťi. Neav├ónd un subiect implicat ├«n alteritate, reiese c─â poezie nu este ├«ndreptat─â altor subiec╚Ťi, nu r─âspunde ├«n fa╚Ťa lor ╚Öi nu este obligat─â s─â fie ├«n╚Ťeleas─â de c─âtre ei (spre deosebire de semnificatele limbilor istorice). Alteritatea este astfel, ├«n viziunea co╚Öerian─â, o condi╚Ťie care trebuie s─â lipseasc─â din poezie, ├«ns─â asta nu ├«nseamn─â c─â trebuie s─â l─âs─âm intersubiectivitatea din universul de discurs poetic s─â fie o categorie goal─â: O. Boc propune c─â intersubiectivitatea ├«n cadrul poeziei este o proiec╚Ťie a subiectivit─â╚Ťii creatoare (Boc 2007).

Dimensiunea definitorie ╚Öi esen╚Ťial─â a poeziei este crea╚Ťia de lumi. Limbajul delimiteaz─â ╚Öi conceptualizeaz─â ├«nspre ├«n╚Ťelegere (├«nspre intensionalitate) lumea empiric─â, exterioar─â, a c─ârei materialitate este deja dat─â. Chiar dac─â limbile istorice v─âd aceast─â realitate diferit, ea este aceea╚Öi pentru toate comunit─â╚Ťile idiomatice. ├Äns─â, spre deosebire de limbajul ├«n general, poezie este actul unui subiect absolut ce creeaz─â lumi noi, lumi posibile (tot intensionale). Integralismul ofer─â fundamentele teoretice necesare teoretiz─ârii ╚Öi ├«n╚Ťelegerii poeziei ca energeia, ca activitate creatoare. ├Än lipsa acestuia, poezia poate fi considerat─â doar ca produs (ergon), din perspectiva componentei materiale a textului, ├«n care se poate descifra un sens (dup─â modelul pozitivist) ╚Öi se pot identifica ni╚Öte elemente structurale c─ârora s─â li se atribuie ÔÇŁpoeticitateaÔÇŁ. O astfel de paradigm─â, este, din punctul nostru de vedere, una neeficient─â, din moment ce am stabilit c─â nu credem ├«n existen╚Ťa unor procedee specifice de ÔÇŁdescoperireÔÇŁ a sensului unui text, ├«n special al unui poetic. Cititorul trebuie s─â fie un factor activ al re-construirii sensului ├«n propria sa intensionalitate ╚Öi nu recupereaz─â un dat. Este un lucru absolut evident ╚Öi acceptat c─â sensurile textelor nu au obiectivitate absolut─â.

Am v─âzut c─â sensul textelor este construit ├«ntr-un mod condi╚Ťionat de cadrele ├«n care textele apar, pe care le-am definit ca fiind toate circumstan╚Ťele ╚Öi proximit─â╚Ťile extralingvistice (dar ╚Öi lingvistice) ce ├«nconjoar─â textele, dintre care cel de care ne-am ocupat cel mai mult a fost universul de discurs. Cadrele orienteaz─â sensul deoarece nici un text nu poate ap─ârea in abstracto, ci apare pe un anumit fond; iar cadrele reprezint─â chiar acel fond ce face textul s─â fie vorbire idiomatic─â determinat─â. Cu excep╚Ťia universului de discurs, celelalte cadre lipsesc total sau par╚Ťial din literatur─â. Aceast─â observa╚Ťie ne oblig─â s─â c─âut─âm modalit─â╚Ťi de construc╚Ťie a sensului interne textului. Co╚Öeriu pleac─â de la analiza ÔÇŁMetamorfozeiÔÇŁ lui Kafka ╚Öi subliniaz─â faptul c─â autorul, pe l├óng─â faptul c─â nu vorbe╚Öte despre o realitate dat─â, ci construie╚Öte o realitate nou─â, nu vorbe╚Öte nici despre Gregor Samsa propriu-zis, ci mai degrab─â prin intermediul lui. Personajele, ├«nt├ómpl─ârile sau atitudinile textului poetic sunt, astfel, un vehicul pentru realizarea sensului, nu sensul ├«n sine. Ele reprezint─â o expresie, deci un semnificant, pentru un semnificat de ordin superior, care este sensul textului: ÔÇŁsemnificantele ╚Öi semnificatele din limb─â, ├«mpreun─â cu designa╚Ťiile corespunz─âtoare lor (care constituie o prim─â serie de rela╚Ťii) devin un nou semnificant (o nou─â expresie) pentru un alt con╚Ťinut de ordin superior, de natur─â mai complex─â, care este sensulÔÇŁ (Boc 2007).

Concluzion─âm c─â actul poetic suspend─â lumea real─â pentru a ├«ntemeia, prin limbaj, o lume nou─â, imaginar─â, pe care o ÔÇŁ├«ntrupeaz─â ╚Öi o semnific─â simultanÔÇŁ (Boc 2007). De regul─â, o neconcordan╚Ť─â ├«ntre semnifica╚Ťia unei expresii ╚Öi lumea exterioar─â implic─â o modificare de interpretare a expresiei, de obicei prin impunerea de elemente exterioare ei, care vin de la subiec╚Ťii interlocutori, pentru a rezolva contradic╚Ťia cu lumea real─â. Dar, propune O. Boc, dac─â ├«ncerc─âm s─â conciliem lumea la expresie ╚Öi nu invers, ajungem la procesul de crea╚Ťie de lume prin metafor─â. Aceast─â lume reprezint─â felul particular de reprezentare ╚Öi interpretare a subiectului creator, ├«ns─â sensul, dup─â ce se construie╚Öte ├«n text prin semnificate ╚Öi dincolo de ele, se reconstruie╚Öte din perspectiva subiectului cititor, ce poate ob╚Ťine o nou─â ├«n╚Ťelegere asupra lumii.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s